Viscri, un sat unde timpul parcă a stat în loc

Nu am făcut niciun secret din faptul că iubesc satul Viscri, pentru ceea ce reprezintă pentru turismul tradițional din țara noastră. Am mai scris aici despre cum am simțit nevoia să mă cazez la una dintre casele săsești, după ce mai făcusem anterior două vizite scurte prin sat. Mă refer la căsuța Viscri 63A. Așa se întâmplă dacă nu ai copilărit la țară; îți dorești, peste timp, să guști din binecuvântările vieții simple, din mediul rural, măcar ca turist.
De ce ar trebui să vizitezi măcar o dată în viață satul Viscri? Pentru că, acolo, sătenii au reușit să păstreze imaginea satului de altădată. Te uiți în dreapta și în stânga uliței principale și vezi destule case țărănești care au fost frumos restaurate, iar fațadele proaspăt văruite. Interesant este faptul că multe sunt văruite în albastru, așa că să nu ne mire dacă mâine, poimâine, va apărea expresia “albastru de Viscri”. Parte dintre aceste case săsești au intrat în circuitul turistic, spre bucuria turiștilor care apreciază turismul tradițional. Pentru a evita eventuale polemici, nu spun că nu mai există și alte sate demne de evidențiat, Rimetea sau Breb sunt alte exemple fericite, dar din Viscri am mai multe fotografii, care să pună în evidență dorința localnicilor de a conserva patrimoniul pe care-l au. N-o să vedeți la casele de acolo uși și ferestre de termopan sau acoperișuri Lindab, decât în cazuri izolate. Mai mult, din ce am remarcat din proprie experiență sau chiar citind anumite articole ale bloggerilor de turism, propietarii de pensiuni sau de case de oaspeți au făcut eforturi pentru recondiționarea atât a mobilierului vechi, cât și a sobelor, care sunt realizate cu plăci de teracotă pictate manual, în general cu albastru, fabricate la Mediaș. Și încă ceva, deși, inițal, m-am supărat că-mi voi murdări mașina mergând pe ulițele prăfuite, am înțeles foarte repede, uitându-mă de jur împrejur, de ce asfaltul se termină la intrarea în sat. Așa este, asfaltul acela ar fi făcut notă discordantă cu imaginea unui sat pentru care timpul pare că a stat în loc.

Mai există două atracții în Viscri. În primul rând, acolo există una dintre cele mai frumoase biserici fortificate din Transilvania, care dăinuie încă din sec. XIII și care a fost inclusă în 1999 în patrimoniul UNESCO. Peisajul idilic, precum și poziționarea acesteia pe un deal împădurit parțial, amplifică frumusețea locului. Mai mult, faptul că intrarea în cetate nu este ecranată nici de case, nici de copaci, le permite turiștilor să facă fotografii extrem de frumoase cu acest ansamblu fortificat.

A doua atracție, Viscri 32, este singurul restaurant din sat, amenajat într-o fostă șură. Mie mi-a plăcut locația, mai ales că am servit masa de prânz în grădina-livadă din spatele restaurantului, iar până a venit mâncarea comandată m-am relaxat într-un hamac. Cu toate că meniul este relativ diversificat, iar porțiile nu sunt mari, gustul mâncării a compensat din plin aceste neajunsuri. În orice caz, pentru că am mâncat în acest decor de poveste, m-am simțit ca un turist răsfățat. Dacă vrei să iei pulsul a ceea ce se întâmplă în acest loc plin de magie, poți să le vizitezi aici pagina de Facebook.

Dacă ești atras, ca și mine, de turismul tradițional, poate te interesează să citești, în plus, alt articol aici.

În situația în care dorești să afli și alte informații turistice de interes, care-ți pot fi de folos pentru planificarea unui concediu sau a unor excursii de weekend, ne poți găsi și pe Facebook.