În aceeași zi, în care am văzut „Muzeul de Artă Veche Apuseană Ing. Dumitru Furnică-Minovici”, am vizitat și vila din stânga acestuia, care găzduiește Muzeul de Artă Populară „Prof. Dr. Nicolae Minovici”. Dacă casa-muzeu care a fost a lui Dumitru Furnică-Minovici are interioare impresionante, vila de alături, ridicată de unchiul acestuia, Nicolae Minovici, este mult mai frumoasă la exterior decât la interior. Cred că nu greșesc dacă afirm că este una dintre cele mai frumoase case construite, după 1900, în București.
Vila Minovici a fost construită, între anii 1905-1906, în stil neoromânesc, de către arhitectul român de origine armeană Cristofi Cerchez, după modelul unui conac din Oltenia cu trei nivele (parter etaj, mansardă). Tot de numele arhitectului Cerchez se leagă construirea Vilei Eugeniu Stătescu din Câmpulung Muscel sau a Maternității Polizu. De la inaugurarea vilei din 1906 până în 1937, a funcționat ca muzeu privat, după care propietarul o donează Primăriei București, cu întreaga colecție din ea. Nicolae Minovici nu a locuit niciodată aici, dar venea deseori pentru a lucra la proiectele sale, fapt care a atras denumirea de Vila neodihnei. După 1906, toți colaboratorii externi ai lumii medicale românești au fost invitați la Vila Minovici pentru a cunoaște o parte din cultura României.
DESPRE NICOLAE MINOVICI
Nicolae Minovici provenea dintr-o familie cu origini din Macedonia. Bunicul său, Ștefan Mina, a venit în Țara Românească din Macedonia, după care își schimbă numele din Mina în Minovici. Se stabilește la Craiova, unde se căsătorește, având patru copii. Ștefan Minovici, al doilea copil care-i poartă și prenumele, se stabilește în Râmnicu Sărat, unde se căsătorește cu o brăileancă și are mai mulți copii, dintre care trei vor fi celebri. Mina este cel care înființează primul Institut de Medicină Legală; Ștefan pune bazele chimiei și farmaciei în România; Nicolae s-a născut în 1868, fiind al șaptelea copil al familiei. Este considerat pe bună dreptate părintele serviciului de Salvare, strămoșul actualului Serviciu de Ambulanță, apărut în 1906. Interesant este faptul că fratele său, Mina, îl încurajează pe tânărul Nicolae Minovici să renunțe la Școala de Belle-Arte, unde intrase după ce absolvise Liceul Sfântul Sava din București, și să se înscrie și să urmeze Facultatea de Medicină.
Muzeul cuprinde odaia de musafiri de la parter, sala de mâncare, holul de acces de la etaj, fostul dormitor, capela, salonul și camera miresei de la etaj.
Înclinațiile pe care Nicolae Minovici le avea spre arte, îi permite să aprecieze și să colecționeze obiecte de artă populară și nu numai. În acest superb conac, cunoscut și sub denumirea de Vila cu Clopoței, sunt expuse colecțiile sale de costume populare, obiecte de ceramică și de textile tradiționale, ouă încondeiate, mobilier tradițional, icoane pe sticlă sau pe lemn, dar și colecțiile de tablouri vechi.
Farfuriile de pe pereții vilei au câte o ștampilă cu inițialele D și C, ceea ce atestă faptul că au fost realizate în atelierele Domeniile Coroanei. În Sala de Mâncare există o sobă transilvăneană, din cahle realizate manual din lut, la Brașov. Cahlele sobei au fost vopsite cu albastru cobalt, așa după cum se vede destul de des în Transilvania.
Ca un fapt inedit, în interiorul casei, medicul a creat o capelă cu obiecte colecționate din biserici dezafectate.
Ar mai fi de precizat faptul că muzeul a fost readus la viață cu fonduri europene, fiind redeschis în 2016.
Vila dispune și de un parc generos și frumos amenajat, inclusiv cu locuri care te îmbie să te odihnești. Cu toate acestea, la începutul secolului XX, acest parc era imens, pentru că se întindea până la locul pe care se află, astăzi, Casa Presei Libere. În parc erau plantați pomi fructiferi, iar o parte din fructele care se făceau erau donate de către Nicolae Minovici celor sărmani.
Site: https://muzeulbucurestiului.ro/muzeul-nicolae-minovici.html
Adresă: Str. Dr. Nicolae Minovici, nr. 1
Orar: Miercuri – Duminică, 10.00 – 18.00
Preț bilet: 10 lei/adult
Taxă foto/video: 15 lei
Dacă ți-a plăcut ce ai citit și dorești să mai afli și despre alte muzee pe care le-am vizitat în România, în ultimii ani, te îndemn să ne urmărești aici pagina de Facebook asociată blogului.
Foto exterioare: Andrei Neagu