În cazul în care nu mai doriți să vă faceți, vara, concediul pe litoral sau, iarna, în stațiunile de pe Valea Prahovei, vă recomand o destinație de vacanță “mai altfel” decât cele consacrate în România.
Dacă vrei să te bucuri de traiul la un castel, ca-n Franța, îți recomand Castelul Bethlen-Haller, situat într-un peisaj idilic, la 66 km de Alba Iulia, pe malul Târnavei Mici. Este un loc încărcat de istorie, care ne aminteşte de nume sonore, precum Matei Corvin, Ştefan cel Mare, Petru Rareş sau Gabriel Bethlen. Ar fi de precizat faptul că această construcție a fost făcută după planurile Castelului Chambord de pe Valea Loirei.
Castelul Bethlen-Haller, din localitatea Cetatea de Baltă, județul Alba, a fost construit de membrii familiei Bethlen, între anii 1560 şi 1624, în stil renascentist. Construcţia are subsol, parter și două etaje, planul fiind compact, rectangular, fără curte interioară, cu patru turnuri circulare amplasate la colţuri, şi un al cincilea turn octagonal lipit de faţada laterală din stânga, care adăposteşte o scară secundară. Scara principală de acces a fost adăugată ulterior. Aceasta se află în partea din faţă a clădirii şi se termină cu o terasă închisă cu tâmplărie de lemn.
Sala mare de primire de la parterul castelului
Castelul păstrează atât elemente de arhitectură renascentistă, bolţi, ancadramente de uşi şi ferestre, turnuri circulare, cât şi o parte din elementele baroce ale renovării din 1773. A fost construit inițial pentru vânătoare și agrement și nu pentru apărare. De aceea, canalul din jurul castelului nu a fost niciodată umplut cu apă.
În perioada comunistă, după naționalizare, castelul a îndeplinit diverse destinații (grădiniță, închisoare, cantină, carmangerie), până când a fost transformat în secţie de şampanizare a Întreprinderii Agricole de Stat Jidvei, fapt care a dus la dispariţia pieselor originale de mobilier şi a decoraţiunilor interioare. După 1989, castelul a fost retrocedat familiei Haller, care l-a vândut mai apoi familiei Necşulescu, care deține și crama Jidvei. Din 1999, anul dobândirii castelului de către noii propietari, secția de șampanizare de aici a continuat să funcționeze până în anul 2003, când au început lucrările de restaurare şi reamenajare a întregului ansamblu.
Prin restaurarea acestei construcții-simbol pentru această zonă, s-a scris o poveste frumoasă, după model franțuzesc, astfel castelul devenind un element emblematic pentru domeniul viticol Jidvei. Asocierea dintre imaginea acestui castel și cel mai cunoscut brand de vin românesc este ceva unic în România.
Am apreciat faptul că actualii proprietari au făcut eforturi pentru a redecora spațiile castelului cu obiecte de mobilier de epocă, pe care le-au achiziționat de la proprietarii din zonă sau de la colecționari. Bineînțeles că acestor piese de mobilă li s-a redat strălucirea de odinioară, ca urmare a eforturilor restauratorilor angajați în acest scop. Astfel, diversele decoraţiuni interioare, inclusiv cele de mobilier, oferă interiorului un veritabil aer medieval.
Mi-a plăcut scara din lemn de stejar, construită ca o spirală perfectă, asemănătoare unui evantai, asamblată numai prin cuie de lemn. Zidurile albe ale acestei scări găzduiesc o inedită colecție de ceasuri vechi țărănești. Această scară pornește din sala mare de primire de la parter, la fel ca și scara din lemn de stejar, care datează încă din 1560 și care duce la subsol, unde sunt amenajate spații pentru degustarea vinurilor, fie în picioare, fie la mese lungi care-ți amintesc de ospețele din vremuri apuse. Pe vremea grofului Haller, aici, la subsol, era amenajată bucătăria. În prezent, în afară de turnurile cu vinurile de vinotecă, subsolul mai găzduiește și o cămară cu bunătăți preparate la castel, din produse din producția proprie sau din alimente achiziționate de la micii producători.
Sală amenajată la subsolul castelului pentru degustarea vinurilor din colecția Jidvei
În fiecare dintre cele patru turnuri ale castelului, la etajul doi, au fost amenajate patru camere de cazare, de 5 *, așa că, dacă doriți o experiență romantică, aici o puteți trăi.
Holul de la intrarea în camera de cazare
Tot la etaj, se află şi salonul de muzică, care este frumos decorat, având pereții pictați în culori pastelate. Într-unul din colțurile salonului, am văzut un vechi pian restaurat, care se pare că este singura piesă originală rămasă în castel. În plus, în spaţiile dintre turnuri au fost expuse diverse colecţii de sticlă veche, tablouri, arme de epocă, ținute vestimentare sau carte veche.
În curte, pe locul unde au fost anexele castelului, au fost construite alte opt camere, de 4 *, amenajate în stil tradițional. Acestea au fost decorate cu mobilier specific zonei Transilvaniei şi fiecare cameră are propriul pridvor de unde poate fi admirat peisajul, care dă spre curtea și gazonul atent îngrijit din fața castelului. De asemenea, din balconul fiecărei camere, din acest corp de clădire, se poate admira bisericuța romano-catolică, care se află în spatele curții castelului. Aceasta a fost construită, în 1780, pe vremea grofului Haller.
Bierica romano-catolică, construită în 1780, pe vremea grofului Haller, care se vede din balconul camerelor din corpul extern
Cei care doresc să descopere istoria locurilor şi povestea vinurilor Jidvei, pot petrece un „Weekend la Castel“, de vineri până duminică. De la ghid am aflat că pachetele turistice includ servicii specifice cum ar fi cazare în camerele din interiorul castelului sau în camerele din corpul din curtea castelului, degustări de vinuri, vizite la crama Jidvei, plimbări prin vie, activităţi de recreere, vizită la ferma castelului, echitaţie, precum şi tir cu arcul. Bineînțeles că prețul este pe măsura ofertei de servicii.
Alte fapte inedite pe care le-am mai aflat de la ghid:
– Castelul poartă denumirea primei familii și a ultimei familii de nobili care l-au deținut. În afară de familiile Bethlen și Haller, castelul a mai fost în posesia altor 45 de familii nobiliare din Transilvania.
– Legenda spune că familia Haller a intrat în posesia castelului, după ce unul dintre descendenți l-a câștigat la jocurile de noroc.
– Blazonul familiei Bethlen, care este expus în dreapta ușii ce dă spre sala mare de la parterul castelului, a fost găsit pe marginea Târnavei Mici. Şarpele de pe blazonul familiei Bethlen reprezenta înţelepciunea, coroana arăta gradul de nobleţe al familiei, mărul reprezenta proprietatea, iar crucea arăta că erau creştini. Tot pe blazon este sculptat şi un cap de iobag.
– Pentru a nu a fi afectat aspectul de epocă al clădirii, atunci când s-a refăcut acoperișul, propietarii castelului au folosit țigle folosite și îmbătrânite de timp, pe care le-au obținut la schimb, de la localnici, contra țiglelor noi.
– Colecția de ceasuri expusă pe scara laterală, în formă de evantai, aparține propietarului Claudiu Necșulescu. Acesta a primit, la fiecare aniversare, câte un ceas fie de la membrii familiei, fie, mai târziu, de la prieteni sau de la colaboratori.
– În ultimii ani, la castel au avut loc diverse evenimente ca degustări de vin, concerte de muzică clasică, conferințe sau chiar expoziții cu prezentări de ținute de epocă. De aceea, puteți vedea câteva manechine îmbrăcate în costume medievale, care au fost donate castelului, ulterior desfășurării expoziției.
– Grupul Jidvei deţine cea mai mare plantaţie viticolă din România şi din Europa cu proprietar unic, care se întinde pe o suprafaţă de 2.500 hectare. Cele patru crame, aflate la Jidvei, Tăuni, Blaj şi Bălcaciu, dispun de o capacitate de stocare de peste 35 de milioane de litri şi de unele dintre cele mai moderne tehnologii din România.
Chiar dacă castelul este proprietate privată, din august 2020, se poate vizita de marți până duminică inclusiv, cu precizarea că cele trei tururi ghidate încep la orele 11, 13 și 15. Prețul unui bilet este de 25 lei/pers. Din păcate, dacă nu ești cazat aici, nu poți servi masa de prânz, decât în situația în care faci parte dintr-un grup organizat și anunțat din timp. Sper ca, pe viitor, să se găsească o rezolvare în acest sens și pentru turiștii în tranzit care, după ce vor vizita castelul, vor dori să servească masa la castel. În ceea ce mă privește, am băut o cafea și un sirop de mentă rece pe una dintre cele două terase, până a sosit momentul să vizitez castelul.
După tot ce-am văzut și-am aflat la fața locului, cred că-mi dați dreptate că membrii familiei Necșulescu merită felicitați pentru respectul faţă de istoria acelor locuri, din care-și trag seva vinurile companiei Jidvei, pentru promovarea tradiţiilor și obiceiurilor transilvănene, chiar și pentru respectul arătat acelor români, iubitori de monumente istorice, cărora le-au dat acces să se bucure de tot ce poate oferi acest domeniu pe care-l dețin. Sincer? Pe mine m-au câștigat.
Mă gândeam cum ar fi dacă fiecare clădire-monument istoric, aflată în paragină, și-ar găsi perechea în persoana unui investitor, iubitor de frumos, care să o aducă la strălucirea de odinioară și, lucrul cel mai important, în circuitul turistic. România merită să aibă parte și de alți investitori vizionari care să le dea turiștilor posibilitatea să se reconecteze cu tot ceea ce ține de trecut.
INFORMAȚII SUPLIMENTARE: Cetatea de Baltă se află în judeţul Alba, pe DJ 107, la 20 km sud-vest de Tîrnăveni. Pentru mai multe amănunte, puteți consulta pagina companiei Jidvei.