O amintire dragă sufetului meu o reprezintă și planificarea unei excursii de weekend pe care eu am numit-o “Traseul conacelor prahovene”. Ideea mi-a venit după ce-am citit un articol despre restaurarea Conacului Pană Filipescu, din Filipeștii de Târg, cu ajutorul unor fonduri europene nerambursabile. Ulterior, am căutat pe internet și alte locații prahovene asemănătoare, găsind date și recenzii extrem de bune referitoare la Conacul Bellu, de la Urlați, respectiv la Conacul Domniței Ralu, despre care am scris deja.
În situația în care ești atras de turismul cultural-istoric, îți propun așadar “Traseul conacelor prahovene”, pe care l-am împărțit în patru părți, în funcție de popasurile făcute la conacele pe care le-am vizitat: I. Pitești – Conacul Pană Filipescu, satul Filipeștii de Târg (PH) – 114 km; II. Satul Filipeștii de Târg – Conacul Bellu, Urlați – 42 km; III. Urlați – Conacul Domniței Ralu/Casa Timiș, satul Chițorani, com. Bucov (PH) – 20 km; IV. Satul Chițorani – Pitești – 135 km.
Primul popas l-am făcut în satul Filipeștii de Târg, la Conacul Pană Filipescu, situat la 21 de km de Ploiești și la 95 de km de București. Această clădire-monument istoric, ridicată în jurul anului 1650 de către Pană Filipescu, ginerele postelnicului Constantin Cantacuzino, a trecut printr-un lung proces de consolidare și restaurare, deschizându-și porțile în mai 2016. Moșia a aparținut familiei Filipescu până după Primul Război Mondial, când a fost vândută Cantacuzinilor.
Conacul a fost construit în stil tradițional românesc, cu parter înalt, cu foișor cu coloane și scară, respectiv cu pivniță, unde ajungi printr-o ușă mare poziționată pe partea laterală a clădirii. Am mai remarcat decorațiunile sculptate în piatră, sub formă de motive florale, care acoperă ancadramentele ușilor, ferestrelor, precum și partea de sus a coloanelor foișorului. De asemenea, am sesizat că încăperile au tavanul boltit sub formă de semicilindru sau cupole sferice.
Cele zece încăperi ale conacului găzduiesc o expoziție permanentă, care recreează viața cotidiană medievală din secolele XVII-XVIII, urmărind evoluția familiilor Cantacuzino și Filipescu, de-a lungul timpului. Expoziția dispune de machete ale principalelor ctitorii cantacuzine prahovene, obiecte de mobilier vechi, portretele membrilor de vază ale familiei Cantacuzino, cărți bisericești vechi, icoane, o tiparniță, podoabe și veșminte de epocă.
O sală a fost dedicată celui mai bogat român de la începutul secolului XX, Gheorghe Grigore Cantacuzino, zis Nababul.
Portretul Elizei Cantacuzino
Portretul lui Gheorghe Grigore Cantacuzino (1832-1913), zis Nababul, care era considerat unul dintre cei mai bogați politicieni din acea vreme.
În zilele noastre, mansarda a fost transformată în sală de conferințe, unde au loc diverse evenimente. De asemenea, fosta pivniță, unde pe vremuri se păstrau grânele, butoaiele cu vin sau obiectele de valoare, ascunse într-o firidă secretă, găzduiește, astăzi, o expoziție cu diverse unelte agricole tradiționale.
Batoză pentru grâu
Ca toate conacele, acesta dispune de un domeniu, pe care în prezent sunt plantați pomi fructiferi. Curtea dispune și de o zonă de plimbare și de relaxare, cu alei și bănci. Recunosc că, la final, m-am așezat pe bancă pentru a mă bucura de acel decor medieval, pentru câteva minute în plus.
Nu știu dacă-mi dai dreptate, după cele ce-ai citit sau după ce-ai văzut fotografiile de la fața locului, dar mie mi s-a părut că acest conac este ca un palat mic, asemănător cu palatele de la Mogoșoaia și mai ales cu cel de la Potlogi. Dar nu ar fi mai bine să te duci până acolo, ca să te convingi cu ochii tai? Eu te îndemn, spunându-ți că merită.
INFORMAȚII UTILE:
Adresa: Filipeștii de Târg, nr. 868, jud. Prahova
Program vizitare: marți – dumnică, de la 9:00-17:00.
Taxă intrare: 8 lei; 10 lei, cu ghid
Descrierea ai facut-o foarte bine. Ai uitat sa pomenesti de ruinele unui alt palat la doi pasi de casa, care acum se afla linga un loc de joaca. Micul Trianon,tot foarte aproape, se poate admira din strada. E si o biserica frumoasa in imprejurimi: “Voronetul” Munteniei.