Pe Strada Portului, chiar lângă Dunăre, o clădire cu turn și ornamente neoromânești amintește de vremea în care Galațiul își organiza viața în jurul navelor. Cunoscută astăzi drept Palatul Navigației, ea a fost gândită ca gară fluvială și sediu al administrației navigației române.
Când ajungi în fața clădirii, n-ai cum să nu rămâi surprins de masivitatea și silueta acesteia: turnul, cornișele ample și detaliile geometrice care ies în evidență pe malul Dunării. Dar clădirea devine mai interesantă când o privești ca pe un loc de tranzit. Aici veneau călătorii, se cumpărau bilete și se organizau plecările și sosirile vaselor. Tot aici funcționau instituții care administrau navigația și porturile.
Astăzi, clădirea găzduiește sediul Administrației Porturilor Dunării Maritime. În Lista Monumentelor Istorice este înscrisă sub numele de Gara Fluvială Galați, cu codul GL-II-m-B-03064 și o găsești pe strada Portului nr. 34,
O clădire pentru un oraș legat de Dunăre
La începutul secolului XX, Galațiul era un important port dunărean. Portul susținea un volum mare de activitate comercială, iar administrația navigației avea nevoie de un sediu pe măsura rolului său. Palatul a fost construit chiar la intrarea în port, între cheiul de îmbarcare și drumul principal de acces.
Arhitectul Petre Antonescu a proiectat clădirea și a supravegheat lucrările. Antonescu, discipol al lui Ion Mincu și unul dintre reprezentanții arhitecturii neoromânești, a lăsat și alte proiecte importante în România, printre care Primăria Capitalei și Facultatea de Drept din București. La Galați, numele său este legat și de Catedrala “Sfântul Nicolae”, proiectată împreună cu Ștefan Burcuș. Despre aceasta, voi povesti într-un articol viitor.
Când a fost construită?
În privința anilor de construcție, sursele publicate nu indică toate aceeași perioadă. Unele dau intervalul 1909-1912, altele 1911-1913 sau 1912-1915. Studiul istoric dedicat clădirii arată că documentele de arhivă consultate nu lămuresc data recepției. O monografie a Galațiului din 1927 menționează că edificiul a fost terminat în 1914-1915. De aceea, este mai corect să spunem că Palatul Navigației a fost proiectat și construit în primii ani ai secolului XX, în jurul anului 1912, iar data exactă a finalizării rămâne discutată. În unele evidențe patrimoniale, clădirea este datată 1912-1914. Mai multe în acest studiu istoric.
De la sala de așteptare la birourile navigației
Clădirea avea o funcție practică, dincolo de aspectul ei reprezentativ. La parter se aflau sala de așteptare, birourile și spațiile necesare serviciului de îmbarcare și debarcare. Etajele găzduiau birouri administrative.
În interior și-au desfășurat activitatea Direcțiunea Centrală a Serviciului Navigației Fluviale Române, Inspectoratul General al Porturilor, servicii hidraulice și Oficiul Telegrafiei fără fir. Așadar, Palatul era în același timp gară, centru administrativ și punct de coordonare pentru activități desfășurate de-a lungul fluviului.
Detalii arhitecturale și o structură modernă pentru epocă
Palatul are parter și două etaje, iar turnul său domină perspectiva dinspre port. Arhitectura neoromânească se citește în proporțiile clădirii, în motivele geometrice inspirate din arta populară și în consolele din lemn de stejar. Deasupra intrării spre peron, acestea susțin un acoperiș protector pentru scara exterioară.
Dincolo de ornament, construcția a folosit soluții tehnice moderne pentru vremea ei. Clădirea este realizată din zidărie de cărămidă, cu planșee din beton armat. Terenul de loess de lângă Dunăre era sensibil la umezire, așa că Palatul este susținut pe piloni. Administrația portuară prezintă Palatul drept prima construcție din România la care s-a folosit un schelet monolit din beton armat.
Un reper care încă vorbește despre oraș
Palatul Navigației nu mai funcționează ca gară pentru pasageri, dar amplasarea lui păstrează legătura directă cu rolul pentru care a fost construit. În jurul său, portul și Dunărea explică de ce un asemenea sediu a contat: Galațiul avea nevoie de o clădire care să reprezinte administrația navigației și să deservească oamenii care călătoreau pe apă.
Privit de pe chei, Palatul pare să păstreze în arhitectura sa două lumi ale aceleiași epoci: expresia locală a stilului neoromânesc și încrederea în tehnologiile noi. Este o clădire cu funcție clară, dar și cu o prezență urbană puternică. Un reper care amintește că pentru Galați, Dunărea a fost vreme îndelungată drum, loc de muncă și poartă spre alte orașe.
Informații clădire:
Denumire uzuală: Palatul Navigației
Denumire în Lista Monumentelor Istorice: Gara Fluvială Galați
Adresă: Strada Portului nr. 34, Galați
Arhitect: Petre Antonescu
Stil: neoromânesc
Perioada construirii: primii ani ai secolului XX; sursele indică intervale diferite, aproximativ 1909–1915
Cod monument istoric: GL-II-m-B-03064