Am petrecut recent o scurtă vacanță de trei nopți la Espace Minoux du Dobruja, în satul Enisala, despre care vreau să vă povestesc. Pentru o primă experiență în această zonă a țării, pot spune că a fost una dintre cele mai inspirate alegeri de escapadă. Un colț de liniște care m-a surprins peste așteptări: o casă tradițională reinterpretată cu mult bun gust, unde tradiția dobrogeană cu influențe lipovenești se împletește firesc cu detaliile moderne și cu un simț artistic impecabil.
Arhitectura și atmosfera locului
Casa principală are o prezență care domină discret spațiul din jur, cu o arhitectură inspirată de vechile gospodării din Dobrogea. Din terasa cu ieșire directă din cameră, priveliștea te lovește instantaneu: Cetatea Enisala care se profilează pe deal. În partea stângă, cu vedere din cameră, o fereastră mare aduce lumina blândă a zilei și deschide privirea către Lacul Babadag.
Cu așa priveliște m-am bucurat de cum am ajuns de o primă gustare pe terasă, cu cetatea în fundal și o pisică simpatică care ne-a ținut companie:
După plimbare, explorat și fotografiat, am preferat ca serile să le petrec în curte și să mă bucur pur și simplu de aerul curat și liniștea locului. Am stat fie la masa de lemn veche de 100 de ani (adusă din Franța) și așezată sub un copac umbros, fie pe terasa mică despre care am povestit mai sus. Oriunde aș fi ales să stau, atmosfera era aceeași: sunetul greierilor sau a păsărilor, adierea vântului și o natură care îți amintește că există viață și dincolo de ritmul grăbit al orașului. Noaptea, lipsa poluării luminoase transformă cerul într-un spectacol: constelații clare, vizibile cu ochiul liber.
Casa și detaliile interioare
Locația principală este împărțită în două zone, fiecare cu intrare separată. Eu am stat în prima parte, cea cu intrare frontală, care începe cu o bucătărie amenajată cu mult gust. Încă de aici se simte amprenta artistică a proprietarului, Răzvan Voiculescu: colecții de ustensile de bucătărie, tocătoare de lemn cu personalitate, oale, tablouri cu tematică atent aleasă și un joc interesant de culori și texturi. Totul este nu doar frumos, ci și funcțional.
Camera principală m-a impresionat prin spațiu și lumină. Podeaua din piatră de marmură, mobilierul din lemn masiv (o masă rotundă, două scaune, un bufet elegant cu linii rotunjite) dau o notă de modern, dar care nu rupe firul cu tradiția. Din fereastra mare, lumina se scurge peste tot, iar diminețile sunt un adevărat ritual vizual, lipsa televizorului fiind chiar recomandată și binevenită.
Cealaltă parte a casei, cu intrare laterală, ascunde o a doua cameră, gândită la fel de atent, iar în curte mai există și o anexă, discretă, unde se mai află un spațiu de cazare.
Inspirație pentru relaxare sau explorare
Locul acesta nu te invită doar la ședere, ci și la contemplare. Deși sunt genul care vrea să exploreze, aici m-aș fi simțit perfect de bine chiar și dacă aș fi rămas doar pe terasă, cu o carte și un ceva de băut. Totuși, împreună cu un prieten fotograf am “vânat” cadre prin împrejurimi, dar despre acea parte a călătoriei voi povesti separat, într-un alt articol.
Loc, atmosferă și evenimente culturale
Intenția locului este de a deveni un spațiu cultural-gourmet amenajat în zona superbă a satului Enisala. Este definită ca un loc “între soare, vânt și ape, unde timpul îți dă pace.. un refugiu pentru contemplare și stare, între țărm și tărâm”. Locul găzduiește și concerte acustice (de pildă, Ada Milea sau Nicu Alifantis), cine câmpenești, degustări, seri tematice cu povești și vin, toate desfășurate la apus, sub cerul liber.
Pentru mine, experiența de la Enisala a avut și o notă personală aparte. Cunosc deja conceptul Espace Minoux din București, unde vorbim tot despre o casă veche reamenajată de Răzvan. Acolo mi-am serbat aniversarea de 30 de ani și mi-a rămas întipărit în memorie mixul acela de mobilier vechi și nou, culori calde, bucătărie frumos utilată și atenția la detalii. Regăsind acum aceeași filosofie și la Enisala, într-un cadru natural, mi s-a părut ca și cum aș fi revăzut o amintire dragă, dar într-o versiune mai amplă, mai liberă.
Espace Minoux du Dobruja nu este doar un loc unde să te cazezi, ci un loc unde să respiri altfel și să te bucuri de spațiu. O casă care îmbină tradiția cu esteticul, un spațiu care te inspiră și îți dă ritmuri noi. Îl recomand cu căldură și abia aștept să revin.
Fotografii de Andrei Neagu